Ansamblul instalaţiilor de distribuţie şi de utilizare a energiei electrice de la nivelul unei întreprinderi, instituţii sau colectivităţi formează consumatorul (C) de energie electrică. Furnizorul (F) de energie electrică este constituit din totalitatea instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice până la consumator.

Legătura dintre furnizorul de energie electrică şi consumator se face printr-o staţie de primire (SP), care în funcţie de natura consumatorului, poate să fie staţie de transformare (ST), post de transformare (PT) sau un tablou general (TG) de distribuţie. Separarea dintre furnizor şi consumator se numeşte punct de delimitare (PD).

Consumatorii se pot alimenta din puncte de delimitare distincte, dacă prin fiecare punct se poate asigura energia necesară consumatorului în cazul dispariţiei tensiunii în celălalt punct. Astfel de puncte pot fi alimentate din: două centrale sau staţii electrice diferite sau din două secţii de bare distincte din aceeaşi centrală sau staţie electrică, cu condiţia ca fiecare secţie să aibă cale independentă de alimentare; secţiile de bare pot să fie complet separate sau unite printr-un întreruptor cu declanşare rapidă la apariţia unei perturbaţii pe una dintre ele.

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se poate face de la următoarele surse: surse de bază (asigură alimentarea cu energie electrică în regimul normal de funcţionare), surse de rezervă (folosite când nu mai sunt disponibile sursele de bază) şi surse de intervenţie (intră în funcţie când nu sunt disponibile sursele de bază şi cele de rezervă). Sursele de intervenţie (centrale electrice proprii, generatoare sincrone mici acţionate cu motoare cu ardere internă, baterii de acumulatoare, etc.) asigură alimentarea cu energie electrică a unui grup restrâns de receptoare, pentru evitarea unor fenomene periculoase la consumator.

Staţia de injecţie a energiei electrice din sistemul electroenergetic la consumator, asigură coborârea tensiunii de la nivelul liniilor de transport, la nivelul reţelelor de distribuţie. Staţia de injecţie poate să fie o staţie de transformare, dacă tensiunea secundară este înaltă sau medie, sau post de transformare, dacă tensiunea secundară este de 0,4 kV (JT). Instalaţiile sau reţelele de distribuţie interioare ale consumatorului sunt constituite din liniile, staţiile de transformare şi posturile de transformare care preiau energia electrică de la barele secundare ale staţiilor de injecţie şi o distribuie la fiecare receptor în parte.

Racordul este instalaţia de legătură dintre nodurile sistemului energetic, sau liniile de transport şi instalaţiile de distribuţie interne ale consumatorilor.

Racordul este realizat din una sau două linii electrice şi una sau două staţii de transformare sau posturi de transformare. Distribuţia de medie tensiune este de două feluri: distribuţia directă prin reţele de distribuire care leagă barele de alimentare (barele de medie tensiune ale staţiilor de transformare) cu barele consumatoare şi distribuţie prin puncte de alimentare (staţii de conexiuni de medie tensiune).

Staţia de racord adânc este o staţie la care cablurile de înaltă tensiune (110 kV sau 220 kV) intră direct la bornele transformatoarelor (are schemă simplificată pe partea de înaltă tensiune, fără conexiuni şi aparate) în scopul realizării unui racord de înaltă tensiune al consumatorului la sistemul electroenergetic.